Mii de ace imi strapung teasta, sangele mi se scurge in siroaie pe fata, imi intra in ochi, in nas, in gura. Rochia de mireasa nu mai e alba acum, e rosie si rupta si seamana mai mult cu o costumatie de prostituata. Voalul zace intr-o balta, trecatorii il calca in picioare. Am murit, dar totusi mai traiesc. Viermii imi invadeaza corpul si rod putin cate putin din carnea mea. Ii simt peste tot, dar mai ales in creier. Acolo le place cel mai mult. Creierul meu e o delicatesa pentru ei si il savureaza incet. M-am pregatit pentru momentul in care nu va mai ramane nimic din mine. Mi-am transformat camera intr-un cavou iar patul intr-un sicriu si astept...Uneori ma viziteaza ingerii iar alteori demonii. Toti ma poseda cu pasiune, isi lasa samanta in sicriul meu iar apoi se intorc in infinitul lor. Ma cheama cu ei, dar eu refuz sa plec. Viermii nu au mancat inca tot...
2 comments:
ingerii s-au inteles cu demonii sa-i convinga pe viermi sa se uite in oglinda.
Dupa ce scapa de viermi..ingerii ii conving pe demoni sa se uite in oglinda.
Culoarea rosie ii convinge pe ingeri sa se uite in oglinda.
Asta in cel mai bun caz.
In alt caz.. oglinda s-a uitat in oglinda
imi plac imaginile acestea gotice-cred ca termenul reuseste cat de cat sa sintetizeze impresiile-; nu neaparat ca as avea eu o inclinatie catre morbid(cam toti cunoscutii mei zic asta)ci fiindca este un exercitiu de imaginatie destul de placut.este interesant ca inainte de a fi dezgustat sau infiorat de: un personaj, un termen, o situatie pe care nu o intelegi sau care in aparenta pare groteasca, sa te gandesti cum s-a ajuns acolo sau ce zace dincolo de realitatea imediata.
Post a Comment