Am jucat poker cu Dumnezeu, am trisat si am castigat....Apoi Dumnezeu a vrut sa-si ia revansa; am jucat din nou.De data aceasta a trisat El, dar tot eu am castigat. De atunci, Dumnezeu nu imi mai vorbeste, nu mai sta la aceeasi masa cu mine si nici macar la salut nu-mi mai raspunde. I-a intors pe toti impotriva mea....oamenii, atunci cand ma vad, isi fac cruce si soptesc printre dinti "Piei, Satana!!". Ma simt tot mai singur, o singuratate care ma apasa; niciodata nu reusesc sa-mi fac un prieten adevarat. Daca miros o floare ea se ofileste imediat, daca ma uit la cer incepe sa ploua, daca trec pe langa un copil acesta se agata disperat de fusta mamei...Soarta mai trista ca a mea nu cred ca exista. Nici moartea nu e o alternativa pentru mine. Din cauza unui stupid jic de carti sunt condamnat la nefericire eterna.
Un tip, cunostinta recenta, m-a invitat la o bere in seara asta. L-am refuzat. NU vreau sa merg. Ma duc in camera mea sa citesc Noul Testament. Poate aflu si eu, in sfarsit, ce e acela "pacat"....
3 comments:
am ridicat o piatra din tarana si am privit-o. Era exact asa cum imi parea - eterna. Dupa timp o sa fie nisip, apoi praf..dar niciodata nu o sa Fie, niciodata nu o sa inceteze sa existe.
Piatra a jucat poker cu dumnezeu si a castigat.
cine-l invata si pe dumnezeu sa joace poker? please..anyone ?
asta explica multe...deci cam asta facusem si eu cand lucrurile au luat o razna si viitorul pe care mi l cream din iluzii. eu ma joc la poker pe mine si din cand in cand ma recastig. cred ca o sa ajung cititor full time al postarilor tale.multumesc pt inspiratie! gandesti si scrii frumos.
Good words.
Post a Comment